VEZI AICI: Studiile o confirmă: învăţarea unei limbi străine ne face mai deştepţi
Galerie foto (1)
Noi
cercetări ale academicienilor de la Universităţile Newcastle şi York
arată că învăţarea unei noi limbi ajută la îmbunătăţirea modului în care
gândim.
Fiecare limbă pe care o vorbim reprezintă lumea într-un anumit fel. De
exemplu, limba engleză ne învaţă că albastrul reprezintă o singură
culoare, indiferent de cum cade lumina. Pe de altă parte, în italiană,
culoarea albastru este numită în fucţie de lumină: nuanţa mai
deschisă este "celeste" iar cea mai închisă este definită drept "blu"
(albastru închis). Astfel, atunci când un englez învaţă italiană, el
trebuie să înveţe să se gândească la culori diferite pentru a utiliza
cuvântul corect.
La începutul secolului trecut, lingvistul Benjamin Whorf a fost
primul care a susţinut că limbile occidentale ne fac să vedem realitatea
într-un anumit mod, şi că învăţarea altor limbi ar putea fi benefică
pentru că ne eliberează mintea de constrângerile lingvistice.
Efectele pozitive ale bilingvismului sunt, în mare
măsură, datorate faptului că învăţarea unei alte limbi implică
îmbrăţişarea conceptelor noi care, fie lipsesc din limba noastră
maternă, fie ele există, dar reprezentate sub o altă formă.
"Dacă un englez aude cuvântul «lunch» (prânz), se gândeşte probabil
la un sandviş şi cartofi prăjiţi. Un italian, pe de altă parte, când se
gândeşte la «pranzo» îşi imaginează paste cu legume şi carne", a
explicat profesorul Benedetta Bassetti. În cazul englezului care
cunoaşte şi limba italiană, probabil acesta se va gândi la un mix dintre
cele două feluri de mâncare, la cartofi cu legume şi carne.
Doar expunerea minimă la o altă limbă poate schimba felul în care
oamenii concep timpul. În 1970, cercetătorii au descoperit că pentru
copiii englezi, timpul curge de la stânga la dreapta, pe când pentru cei
arabi, de la drepta la stânga. Fascinant, însă, este faptul că arabii
care învaţă engleza pot concepe scurgerea timpului în ambele feluri.
Un alt exemplu este în italienii consideră vulpile graţioase şi frumoase, pe când germanii nu. În schimb,
aceştia din urmă spun că şoarecii sunt drăguţi, iar italienii cred
contrariul. Motivul este foarte simplu: gramatical, cuvântul "vulpe" în
italiană este de gen feminin, pe când la germani este masculin, iar
"şoarece" este de gen feminin la germani şi masculin la italieni. Cum
percepţia celor care ştiau ambele limbi nu se baza pe genul gramatical,
ei nu aveau astfel de prejudecâţi.
" Uneori, poligloţii au capacitatea de a da naştere unor concepte noi
care nu există în niciuna din limbile pe care le cunosc. Este ca şi cum
ar combina pastele, specifice italienilor, cu o ceaşcă de ceai, emblema
englezilor ", a declarat profesorul Vivian Cook.
Efectele pozitive nu apar doar în rândul copiilor, explică
cercetătorii. "Una din prejudecăţile extrem de populare este că aceea
conform căreia limbile străine trebuie învăţate cât mai devreme cu
putinţă, în copilărie. Cu toate aceste, studiile arată că
învăţarea unei limbi străine aduce îmbunătăţiri în gândire indiferent de
vârsta la care are loc acest eveniment", afirmă Dr. Basetti.
Mai multe Studiile o confirmă: învăţarea unei limbi străine ne face mai deştepţi
Cititi mai mult despre Studiile o confirmă: învăţarea unei limbi străine ne face mai deştepţi
Sursa: Studiile o confirmă: învăţarea unei limbi străine ne face mai deştepţi
|