VEZI AICI: Renasc orezariile la Stancuta

Renasc orezăriile de la Stăncuţa

După reculul consemnat la debutul noului mileniu, incinta îndiguită Călmăţui-Gropeni din zona Stăncuţa – Polizeşti, judeţul Brăila, şi-a recăpătat statutul de bazin orezicol reprezentativ pentru România. În 2008, italienii de la Roncato au cultivat aici
3.500 ha, din totalul de 9.745 ha înregistrate la nivel naţional.

În zona brăileană a Bărăganului, preocupări în privinţa valorificării terenurilor sărăturate, prin cultivarea orezului, au apărut încă din anul 1958, odată cu înfiinţarea Câmpului Experimental Polizeşti – SCCASS Brăila, în colaborare cu ICPA Bucureşti. Rezultatele nu s-au lăsat foarte mult aşteptate. În doar zece ani, la Stăncuţa a fost amenajată cea mai mare orezărie compactă din România, cu o suprafaţă de 5.915 hectare.

După 1989, cultura orezului a înregistrat un regres puternic. S-a ajuns ca, în 2002, în zona Stăncuţa să fie cultivate 435 ha, cu o producţie medie de 1.278 kg/ha. Vasile Surăianu, director executiv al DADR Brăila, afirmă că situaţia a devenit dramatică în anul 1999, când în judeţul Brăila se mai cultiva orez numai în Câmpul de Cercetare de la Polizeşti. Atunci s-a intervenit la păstrarea şi producerea de sămânţă, ca să nu se rupă verigile tehnologice.

Salvarea vine de la italieni

Primele semne ale revigorării amenajării de orezării la Stăncuţa s-au consemnat în anul 2004, când SC Padova Agricultura SRL, aparţinând Gruppo Roncato, a concesionat de la Primăria Stăncuţa 100 ha de teren arabil, precum şi o suprafaţă de 2.614 ha de la statul român. Trei ani mai târziu, SC Contara SRL a aceluiaşi concern italian a cumpărat orezăria în suprafaţă de 143 ha şi a preluat concesiunea pe 49 de ani a suprafeţei de 905 hectare.

De atunci suprafaţa cultivată cu orez a crescut exponenţial: 2005 – 1.900 ha; 2006 – 2.500 ha; 2007 – 3.200 ha; 2008 – 3.500 hectare.
Datorită perfecţionării tehnologiei şi folosirii unor soiuri intensive de orez, producţia a crescut de la 3.200 kg/ha în 2005, la 4.100 kg/ha în 2007.

„Orezul, cultura viitorului"

Doi dintre militanţii fervenţi pentru revigorarea culturii orezului în zona Stăncuţa – Polizeşti, inginerii Mihalache Ciocan şi Ionel Ivan, directori ai celor două societăţi administrate de italienii de la Roncato, s-au declarat partizanii ideii de extindere la nivel macro a amenajărilor de acest tip. „În anii cei mai buni, au fost amenajate aproximativ 60.000 de hectare.

În prezent, se cultivă doar 9.700 ha. Necesarul de orez al populaţiei se ridică la 100.000 tone. Ca să acoperim acest consum trebuie cultivate aproximativ 24.000 ha, poate chiar 30.000, dacă nu 40.000.

Unele dintre aceste suprafeţe se află, la ora actuală, în posesia unor proprietari, dar după părerea mea se poate face ceva. Cei care le deţin trebuie stimulaţi să cultive sau să vândă, pentru că orezul, în viitorul apropiat, va fi cultura ideală care răspunde cel mai bine la secetă.

Eu am pregătit un referat pe care l-am intitulat „Orezul – cultura ideală în programul antisecetă". Seceta şi deşertificarea ne-a cuprins pe toţi. La fel şi încălzirea globală. În aceste condiţii, extinderea culturii se impune ca o necesitate. Este cultura viitorului", a precizat ing. Ionel Ivan.

Un record impresionant

La rândul său, ing. Mihalache Ciocan, „orezar de 40 de ani", aşa cum îl defineşte directorul executiv al DADR Brăila pe fostul şef al fermei 5 a IAS-ului Stăncuţa, s-a arătat entuziasmat de producţia acestui an. „Orez ca anul acesta
n-am întâlnit de când sunt eu. Aproape 95% din suprafaţă este reuşită. Orezul e de foarte bună calitate, sănătos. Estimez la finalul recoltatului o producţie de aproape 8.000 de t/hectar.

Nu s-a ajuns întâmplător la aceste producţii. Sume mari, de peste 15 milioane euro, au fost investite pentru a realiza o orezărie performantă", a precizat ing. Mihalache Ciocan.

Aflat într-o scurtă vizită „de lucru" în zona pe care a  bătut-o cu pasul ani la rând în vremea când era cercetător iar apoi director la SCDA Brăila, actualul şef al DADR Brăila, ing. Vasile Surăianu, s-a arătat impresionat de amenajările orezicole „păstorite" de cei doi specialişti brăileni. „Producţiile sunt foarte bune datorită tehnologiilor care se aplică aici. Dispun de maşini, tractoare noi, uscător nou, hale pentru depozitarea producţiei noi", ne explică ing. Surăianu.

Camelia MOISE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.20, 16-31 OCTOMBRIE 2008

Mai multe Renasc orezariile la Stancuta

Cititi mai mult despre Renasc orezariile la Stancuta